Cea mai veche formă de viaţă economică organizată o reprezintă agricultura. Aceasta este o îndeletnicire specifică omului ca urmare a modificărilor biologice determinate de activitatea în cadrul mediului geografic. Agricultura cuprinde cea dintâi idee de economie rurală făcându-şi astfel începuturile comerţului de schimb. Cultura plantelor şi păstoritul au pus baza primelor comunităţi umane organizate determinând în timp dezvoltarea unor societăţi tot mai puternice. Aceste activităţi primare continuă să fie ocupaţia principala în mediul rural, însă mecanizarea şi noile tehnici aplicate într-o măsură mai mare sau mai mică au scos această activitate din ipostaza sa rudimentară.
Condiţiile naturale favorabile precum şi reţeaua de drumuri dezvoltate din perioada romană, dintre care undele cu importanţă economică şi strategică în diferite epoci istorice a permis stabilirea populaţiei în depresiunea Almaş-Agrij din cele mai vechi timpuri.Acest fapt e dovedit de săpăturile arheologice de la Dragu care au dezvăluit dovezi din neolitic.
Satele comunei se caracterizează printr-o structură adunată situate la contactul vale-versant având moşiile ocupate în proporţii mari de culturi şi paşuni. Profitul agricol propriu-zis al comunei este evidenţiat de procentul ridicat al populaţiei active ocupate în agricultura: 92% în anul 1910 şi 87% în anul 1966. Dupa 1977 se păstrează profilul agricol al satelor comunei însă complementar apare şi functţa industrială cu 21% din populaţia ocupată.
În anul 1992 funcţia agricolă rămâne prioritară(68%) însă creşte ponderea populaţiei ocupată în servicii(17,2%). Atât în Dragu cât şi celelalte localităţi ale depresiunii Almaş-Agrij ocupaţia principală a locuitorilor din cele mai vechi timpuri a fost agricultura.